CUIB, spațiu cu impact pozitiv

 

Ideea care stă la baza creării întreprinderii sociale CUIB, a fost incubată de Asociația Mai Bine încă de la fondare, oglindește misiunea acesteia de a contribui la dezvoltarea durabilă pe toate cele trei dimensiuni ale sustenabilității: natură, societate și economie. Astfel, CUIB urmărește să ofere alternative de consum sustenabil care să diminueze impactul negativ asupra mediului și care să sporească impactul pozitiv în comunitate.

Pentru cele mai multe dintre  întreprinderile sociale din România, beneficiarii sunt persoane vulnerabile, ale căror număr este de cele mai multe ori ușor cuantificabil, iar sprijinul determinat de afacerile sociale în cauză constă, mai ales, în integrarea în câmpul muncii și generarea de venituri. Noi considerăm că societatea contemporană este vulnerabilă în ansamblul ei și generearea de locuri de muncă, deși esențială pentru fiecare persoană, e departe de a fi suficentă pentru a determina o schimbare pozitivă. CUIB e o întreprindere socială care se adresează întregii comunități, recunoscând interdependența ca trăsătură definitorie a acesteia.

Ingrediente naturale, locale și de sezon

Pentru aprovizionarea cu materie primă și marfă, cel puțin 90 % din ingredientele pe care le folosim pentru hrană  și 100 % din băuturile reci pe care le servim au proveniență românească. Astfel,  favorizăm lanțurile de aprovizionare scurte și locale, reducem considerabil numărul de kilometri aliementari și, implicit, avem amprenta de carbon de aproximativ 10 ori mai mică comparativ cu restaurantele convenționale.

Foto: Tib Roibu

Totodată, acordăm prioritate ingredientelor certificate ecologic, toate cafelele, ceaiurile și vinurile pe care le servim purtând această garanție de produs natural. Pentru cele pentru care nu există certificare în România, căutăm să identificăm cea mai sănătoasă și mai naturală alternativă. Nu avem în prezent metode de estimare cantitativă pentru impactul pozitiv al acestor alegeri, dar calitativ, știm că acesta se regăsește în soluri și ape mai puțin poluate, în mai puține emisii nocive în atmosferă și în eliminarea riscurilor asupra sănătății umane.

Apă gratuită pentru toți

Oferind apă de la robinet, filtrată, amintim că apa curată și gratuită este un drept, nu o marfă sau un produs și evităm folosirea inutilă a plasticului. Mai mult de 30 000 de porții de mâncare (garniturile, gustările ș deserturile nu au fost incluse în această estimare) au fost servite în CUIB în patru ani de zile. Dacă nu am fi oferit apă filtrată gratuită, estimăm că pentru cel puțin jumătate dintre aceste porții s-ar fi cumpărat câte o sticlă de apă îmbuteliată de 0.5 litri. Astfel prin CUIB, în patru ani de activitate, am economisit cel puțin  30 000 litri de apă și am avut o amprentă de carbon cu cel puțin 1200 kilograme de CO2 mai mică decât un spațiu de consum similar convențional.

Am redus consumul de 15 000 de PET-uri de 0.5 litri oferind apă din partea casei și refuzând să comercializăm apă îmbuteliată. Astfel, am economisit energia care s-ar fi consumat pentru a umple sticlele de apă, pentru a le transporta, pentru a le înmagazina și pentru a le recupera, recicla sau arunca la groapa de gunoi ambalajul (este estimat că totalul de energie încorporat în utilizarea unei sticle de apă îmbuteliată poate ajunge la echivalentul umplerii unui sfert de sticlă cu petrol).
Ecologie și economie de resurse

Impactul asupra mediului se reflectă prin ceea ce luăm din natură și ceea ce eliminăm în mediul înconjurător pentru și prin traiul nostru. Cei 3 R din ecologie reducerea consumului, reutilizarea și reciclarea sunt măsurile la îndemâna noastră pentru diminuarea acestui impact, prioritizate în ordinea enunțată.

Reducem consumul în CUIB  nu doar prin  alegerea de a nu vinde apă îmbuteliată, ci și prin refuzul de a folosi recipiente de unică folosință și prin reducerea consumului de ingrediente de origine animală. Reutilizăm folosind cutiile, borcanele și sticlele ingredientelor pe care le cumpărăm ca materie primă drept recipiente pentru hrana sau băuturile cerute la pachet. Folosim sacoșe de pânză pentru cumpărături și nu folosim ambalaje sau sacoșe noi pentru împachetarea produselor din magazin. Am evitat astfel ca cel puțin 25 000 de ambalaje să ajungă la groapa de gunoi.Un număr mediu de 5 porții de mâncare pe zi sunt cerute la pachet, așadar,  în cei patru ani de activitate am evitat utilzarea a peste 5000 de recipiente de unică folosință și cel puțin tot atâtea tacâmuri de plastic.

Foto: Tib Roibu

Respect și grijă pentru viață

Oferim hrană fără carne și, din 2016, fiecare fel principal din meniu poate fi solicitat și în variantă vegană. Dacă nu am fi fost un bistro care servește doar hrană vegetariană, din cele aproximativ 25 de feluri de mâncare pregătite în CUIB  (cu excepția garniturilor, gustărilor și deserturilor), cel puțin 10 ar fi putut conține carne și jumătate din meniurile servite nu ar fi fost vegetariene.

Considerând că jumătate din burgerii serviți ar fi putut conține carne de vită,  jumătate din sandvișuri ar fi avut ca ingredient carnea de pui, orezul ar fi fost servit cu pește în loc de legume, una din două din supe ar fi fost de pui, jumătate din porțiile de borș servite ar fi fost înlocuite cu  ciorbe de văcuțe, apoi calculând cantitatea de carne aferentă fiecărei rețete în parte și înmulțind cu numărul acestor feluri de mâncare vândute și, deci, consumate, am obținut un total de 1249 kg de carne de vită, 504 kg  de carne de pui și 282 kg de carne de pește. Aceste cantități reprezintă masa echivalentă a peste 500 de ființe vii, respectiv a cel puțin 4 vite, peste 250 de pui și  aproape 300 de pești.

Foto: George Vintilă

Solidaritate cu Sudul Global

Favorizarea produselor locale și de sezon este esențială în abordarea unui consum sustenabil. Însă a trăi mai bine nu are neapăarat de-a face cu privarea, drept pentru care am considerat cât se poate de firească introducerea de cafea și ceai verde în meniul nostru, chiar dacă acestea nu pot fi produse decât la mii de kilometri distanță de noi.

De la deschidere ți până în prezent am servit 18 756 de diverse sortimente de cafea și ceai verde pentru clienți și peste 14 000 au fost oferite pentru angajații și prietenii noștri sau pentru membrii și beneficiarii Mai Bine. CUIB este singurul spațiu din Iași și, probabil din România, în care conținutul fiecărei cești și căni poartă certificarea Fair Trade. Aceasta este cea mai bună garanție pe care o avem în prezent că fermierii din Sudul Global care muncesc pe plantații sunt tratați decent, au contracte de muncă, sunt plătiți cel puțin venitul minim legal pentru munca depusă care nu depășește durata legală, sunt protejați de eventualele pericole în timpul lucrului   și au dreptul de a se organiza în sindicate pentru a-și apăra drepturile.

Foto: Tib Roibu

 (În loc de) Concluzie

Dezvoltarea și progresul sunt exprimate mai ales în termeni cantitativi însă, adesea, importante forme de impact sunt cu precădere de natură calitativă. Totuși, referinţele doar la rezultate calitative ar părea vorbe goale. Deși nu ne place, în societatea actuală, puternic ancorată în valori materiale și numerice, avem deseori nevoie de cifre pentru a vorbi de rezultate și pentru a raporta un impact. Care este impactul nostru real asupra schimbărilor climatice? Cu cât am redus volumul deșeurilor din groapa de gunoi din Iași? Cum se reflectă asta în emisiile de gaze cu efect de seră? Câtă energie am economisit și câtă poluare a aerului am evitat prin micșorarea numărului de kilometri pe care alimentele le parcurg înainte de a ajunge în bucătăria noastră? Cât de semnificativ e în ce privește protecția mediului favorizarea produselor naturale și/sau ecologice? Dar în ce privește sănătatea umană? Beneficiază comunitatea locală de un stil de viață mai bun? Lista întrebărilor poate continua, însă, răspunsul este, din păcate, același:

Nu știm.

Avem o pleiadă de întrebări fără răspunsuri pentru că, deocamdată, nu avem instrumente adaptate pentru contabilitate ecologică și socială și dispunem de resurse foarte limitate pentru a le dezvolta. Această realitate face foarte dificilă dacă nu imposibilă monitorizarea în termeni absoluți a impactului nostru pentru o estimare cât mai corectă.  Ceea ce ne e clar e că, împreună avem o contribuție pozitivă la formarea unei noi culturi urbane care stimulează valori precum interdependența, solidaritatea, grija penru oameni, respectul pentru natură și, astfel, ne ajutăm reciproc să devenim mai puțin vulnerabili, să ne bucurăm mai mult de viață. Nu știm dacă înseamnă mult sau puțin, ce ne e clar e că facem mai bine.

Foto: Tib Roibu

 

(RE)SURSE:

http://timeforchange.org/eat-less-meat-co2-emission-of-food
http://www.unep.org/pdf/unep-geas_oct_2012.pdf
http://www.fao.org/news/story/en/item/197623/icode/
https://thewaterproject.org/bottled-water/bottled_water_wasteful
http://www.co2list.org/files/carbon.htm

 

Leave A Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *