Grădini urbane

Imaginaţi-vă un oraş în care fiecare să-şi poată găsi legumele la scara blocului, să-şi culeagă strugurii deschizând fereastra sau să urce pe acoperiş pentru a mânca o mână de zmeură. Cum ar fi ca un oraş să fie plin de spaţii agricole de proximitate şi de restaurante care folosesc ingrediente proaspăt culese din grădinile de zarzavat vecine? Cum ar fi ca un oraş să permită consumatorilor şi producătorilor să se întâlnească direct în cadrul pieţelor de cartier sau prin vânzări directe de coşuri de legume şi prin evenimente culinare inedite?

 

Cultivam orasul coperta

Grădina urbană devine o realitate în tot mai multe ţări, din dorinţa de a avea acces la legume şi fructe proaspete, care nu sunt stropite cu pesticide. De asemenea, intră şi în spaţiul comercial, lucru care ar putea asigura viitorul în marile oraşe la nivel mondial.

Pentru a atrage cât mai mulţi clienţi, unii patroni de restaurante din lume doresc ca produsele pe care le folosesc pentru prepararea mâncărurilor să fie de cea mai bună calitate. De aceea, cumpără legume şi fructe de la fermele din apropierea restaurantelor sau chiar îşi amenajează o grădină proprie.

Grădina urbană devine aşadar foarte populară în rândul comercianţilor din multe oraşe ale lumii, pentru că aduce multe beneficii:

  • Este un mijloc de a înfrumuseţa anumite zone ale oraşului, deoarece aceasta este amenajată în zone neexploatate;
  • Este un spaţiu de socializare – grădinarii care se ocupă de aceste spaţii urbane verzi au şansa să comunice între ei;
  • Producţia sănătoasă de legume şi fructe bio.

Totodată nu trebuie să uităm obstacolele pe care le întâmpină grădinarii şi proiectanţii, în ceea ce priveşte grădina urbană: fertilitatea solului, accesul la apă, condiţiile climatice.

Agricultura urbană este pe val în ţările dezvoltate, spaţiile citadine fiind din ce în ce mai  mult reconfigurate pentru a face cât mai uşoară pătrunderea naturii în oraşe, şi pentru a permite oamenilor o mai bună relaţionare cu mediul înconjurător şi cu hrana pe care o consumă. În România lucrurile nu stau chiar aşa, transporturile s-au dezvoltat, iar globalizarea sistemului agroalimentar are numeroase probleme ecologice, sociale şi economice (poluarea, sărăcia, risipa energetică).

Agricultura tradiţională şi agricultura în mediul urban ar trebui aduse împreună pentru a oferi soluţii populaţiei din România. Jumătate din numărul de fermieri ai Europei trăiesc în România, punându-ne la îndemână un potenţial extraordinar de prezervare şi relansare a tehnicilor agricole prietenoase cu mediul.