Cum trăiesc/ trăim mai bine prin sport

Legătura dintre practicarea activităților fizice și un stil de viață sănătos nu e un subiect de dezbătut sau dezvoltat prea mult. Însă, dincolo de sănătatea umană, ce face din sport o activitate care se înscrie în preceptele unui trai durabil, mai bun, mai armonios cu noi înșine și cu natura, mai rămâne de explorat, de evaluat și de împărtășit. Din experiența personală, sunt cel puțin trei beneficii din perspectiva sustenabilității, pe fiecare dintre cele trei dimensiuni ale acesteia, dincolo de sănătatea fizică:

Societate: Apropierea de noi înșine

Practicarea unuia sau mai mulotr sporturi ne permite o mai bună cunoaștere a sinelui, nu atât a corpului fizic, cât și a limitelor mentale. Am înțeles asta în multiple instanțe.  Acum aproape zece ani, am participat la primul (și singurul) meu concurs de MTB, fără să fi pedalat vreodată în pădure și când abia știam să schimb vitezele la bicicletă. În 2013, am urcat pe cel mai înalt vârf muntos din Europa, fără a fi ajuns vreodată înainte pe un munte măcar la jumătate din altitudinea respectivă. Am terminat primul semimaraton în 2014 (la care nu m-am înscris personal), fără ca înainte să fi parcurs în alergare mai mult de 10 km. Eram de fiecare dată departe de cea mai bună formă dar, tot de fiecare dată am simțit că nu trebuie să demonstrez nimic nimănui ci, mai degrabă, trebuie să fiu în competiție loială cu mine însămi. Pe cât de greu m-am împrietenit cu sportul, pe atât de trainică e acum relația noastră, cel mai bun terapeut care îmi stimulează încrederea, mă face mai conștientă de propriile puteri și mai puțin vulnerabilă;

Ecologie: Apropierea de natură

Nu-mi plac generalizările, dar nici nu găsesc că e cazul să fac trimitere momentan la studii științifice. Consider că, pe măsură ce oamenii care practică sportul o fac mai constant, caută să o facă cât mai puțin acasă ori la sală și cât mai mult în aer liber și în spații cât mai verzi. Poate că sunt subiectivă, și influențată de experiențele personale sau background-ul de biolog și ecolog și poate că apropierea de natură nu înseamnă neapărat o cunoaștere mai temeinică a ei. Remarc însă că cei care ies în ture  mai lungi cu bicicleta cunosc mai bine spațiile periurbane, că cei care ies la cățărat cunosc deseori și numele stâncilor, că cei care fac drumeții deseori pot identifica mai ușor specii de animale sau plante ș.a.m.d.

Economie: Îndepărtarea de activitățile mercantile

Felul cum alegem să ne petrecem timpul liber cântărește destul de mult în impactul asupra mediului. Tot în general și tot cu asumarea subiectivismului, aș spune că cei care practică sportul de plăcere, au un comportament mai puțin achizitiv și deci mai benefic deopotrivă din puncte de vedere economice și ecologice. Situația e de regulă diferită pentru cei care fac performanță sau care fac din sport o meserie. Producția echipamentelor sportive e rareori prietenoasă cu mediul și avem extrem de puține opțiuni verzi; în plus rata de consum și de înlocuire a acestora e ridicată, implicând o problemă destul de gravă cu privire la risipa de resurse și generarea de deșeuri (chiar dacă am înțeles asta tot din experiențe directe în Alpi și în Anzi, am fost surprinsă când am aflat de amploarea problemei în Hymalaia, de exemplu).

Realizările. De ce suntem cea mai verde competiție din România

Când Mai bine a fost invitată de Clubul Sportiv “Ia și Urcă” să devină co-organizator al primei competiții de trail running din Moldova extracarpatică (în 2016), am acceptat fără multe ezitări, deopotrivă ca urmare a vechii prietenii dintre co-fondatorii asociației cu unul dintre inițiatorii competiției, precum și din rațiunile exprimate mai sus cu privire la legătura între a trăi mai bine și practicarea sportului.

Așa cum am amintit și pe alt spațiu virtual, încă de la început ne-am implicat nu doar în aspectele administrative și organizatorice ale competiției, ci ne-am propus să facem din aceasta un exemplu de concurs eco de alergare pentru România, cel puțin. Asta face din Iași în Trail, deopotrivă o oportunitate și o provocare de a aplica ceea ce promovăm, de a acționa practic în promovarea unui stil de viață sănătos, subliniind principiul interdependenței și legătura dintre sănătatea noastră, a mediului, a comunității, a economiei locale. Astfel, am cântărit, încă de la început, toate achizițiile, nu doar din perspectivă economică, cât și ecologică, insistând asupra deloc întâmplătoarei rădăcini comune ale acestor cuvinte – eco, din grecescul oikos, care înseamnă familie sau casă.

Fără obiecte de unică folosință

Am început modest, în 2016, cu renunțarea la paharele de unică folosință, alegere pe cât de radicală pentru unii, pe atât de firească pentru noi. De asemenea, nu am folosit la nici o ediție farfurii și furculițe de unică folosință. După primele două ediții și apoi, când numărul participanților a crescut, devenind prea dificilă gestionarea spălării și reutilizării veselei, am introdus farfuriile comestibile din tărâțe de grâu și furculițele biodegradabile de la Biotrem. Am evitat astfel generarea inutilă a peste 6000 de deșeuri și a zeci de saci de gunoi, de-a lungul celor 4 ediții. Anul acesta am renunțat și la șervețele și am folosit doar ștergare din textil în punctele de alimentare. Poate părea nesemnificativ, dar dacă această alegere ar fi adoptată de către toți organizatorii celor peste 200 de competiții de alergare din România, cu o estimarea unei medii de 600 de participanți și un minim de câte 5 obiecte de unică folosință alocat fiecăruia, ajungem la cel puțin 600 000 de deșeuri generate anual doar prin organizarea acestor tipuri de evenimente. Nu au întârziat să ne urmeze exemplu alți organizatori, precum cei de la Circuitul Carpaților, în 2018.

Pachete de concurs, premii și cadouri cât mai sustenabile

Am continuat cu medalii din materiale cât mai naturale, mai întâi din lemn, apoi din ceramică, pentru ca la ultimele ediții să le avem produse manual de Fundația Rafael din Codlea, ai cărei beneficiari sunt persoane cu dizabilități. Totodată, am renunțat la trofeele clasice din plastic sau alte materiale sintetice și le-am introdus pe cele din lemn. De asemenea, prin parteneriatul cu întreprinderile sociale, locale și verzi REDU și Upside Down am oferit premii produse ecologice precum portofele sau săculeți și alte accesorii din bannere sau textile recuperate. La această ediție, în plus, am oferit sacoșe reutilizabile pentru câștigători și voluntari și am introdus în pachetele de concurs și în cele pentru voluntari tricouri neutre din punct de vedere al amprentei de carbon, cu 6 certificări care ne garantează una dintre cele mai sustenabile alegeri posibile.

 

Puncte de revitalizare cu alimente cât mai bune

Încă de la prima ediție, am ales să avem doar ingrediente vegetale pentru masa participanților de după competiție. Alegerea am făcut-o nu pentru că de obicei competiția are loc în postul paștelui cât din rațiuni de congruență cu titulatura de competiție verde și având în vedere impactul foarte mare al industriei agroalimentare asupra schimbărilor climatice. La ediția din această lună, am introdus produse precum bomboane și batonașe proteice din ingrediente locale de la întreprinderile sociale CUIB și Dulce Plai sau halva cumpărată dintr-una din piețele locale, evitând astfel produsele cu ambalaje voluminoase, deseori nereciclabile.

Fără ATV-uri 

Anul acesta, am renunțat la sprijinul ATV-urilor pentru eventualitatea în care ar fi fost nevoia de a recupera de pe trasee participanți accidentați. Ne-am asigurat că minimizăm riscurile siguranței participanților prin contractarea unor servicii de asistență medicală prin care am beneficiat de două ambulanțe în puncte cheie, inclusiv una 4×4 echipată off-road, prin parteneriatul cu I.S.U.J. Iaşi – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al jud. Iaşi care ne-a pus la dispoziție 4 echipaje pregătite pentru oferirea primului ajutor, precum și prin prezența voluntarilor Crucea Roșie Română Filiala Iași în zona start/finish.

Am lăsat pădurea mai curată

Deși suntem adepții principiilor ecologice ale prevenirii și precauției și considerăm abordarea vindecării drept secundară acestora, după aproape 10 ani de la ultima noastră acțiune de ecologizare, am lansat un apel către voluntari, parteneri și participanți de a ne sprijini în a ne asigura că lăsăm pădurea Bârnova – Repedea mai curată decât am găsit-o. Pe data de 20 aprilie, un număr de aproximativ 25 de persoane au parcurs parte din traseele Iași în Trail, colectând peste 100 de saci de deșeuri ce au fost apoi ridicate de o autogunoieră Salubris. Nu a fost decât o picătură dintr-un ocean, dar știm că picătura noastră acum este mai curată, la fel cum știm că vor deveni și altele. Cei mai mulți dintre participanți și-au exprimat determinarea de a reveni până când vom fi reușit să lăsăm pădurea cât de curată posibil, sperând să-i inspirăm pe alții, nu să ne urmeze exemplul, cât să se asigure că nu mai aruncă/ lasă nimic în urmă.

Maria, una dintre participantele la maraton și dintre voluntarii în acțiunea de ecologizare

 

Codrii Iașilor. Cunoaștem, Prețuim, Păstrăm

După patru ani de la primul start la Iași în Trail, cea mai importantă realizare din domeniul ecologiei și protecției mediului, obținută prin intermediul competiției, datorită eforturilor, determinării și dedicării lui Mihai Diac (co-organizator al acestei ultime cea de-a patra ediții) și a comunității catalizate în jurul lui, este lansarea proaspetei inițiative locale – Codrii Iașilor. Aceasta se vrea a fi o platformă pentru promovarea teoretică și practică a biodiversității din una dintre cele mai întinse, vechi și diverse păduri extracarpatice din România, precum și pentru conservarea acesteia. Concursul foto omonim și expoziția de fotografie din ziua competiției ne-au înfățișat cadre din nebănuita frumusețe a codrilor și ne-au sporit dorința de a o cunoaște și mai bine.

Fotografie de Vali Turcuman, siglă realizată de Încotro

 

Provocările. De ce nu suntem o competiție suficient de verde

Compromisuri între confortul nostru sau al participanților și alegeri sustenabile

Am fost constant preocupați de a nu compromite confortul și satisfacția participanților în încercarea de a ne alinia cât mai mult cu viziunea unei competiții verzi. Nu suntem o afacere, dar funcționăm după legile pieței. Nu-i putem dezamăgi pe cei înscriși dacă vrem să ne dezvoltăm, din contra, unii dintre noi ar spune că e important să le depășim așteptările. Cum facem asta având în vedere diversitatea umană și rămânând congruenți cu noi înșine? În fiecare an am achiziționat mai multe alimente decât s-au dovedit a fi necesare. Am donat către Fundația Emmaus care se ocupă de oamenii fără adăpost și către voluntari sau am folosit la CUIB din fructe, dar tot am generat ceva risipă alimentară. Am comandat mai multe numere și mai multe medalii și mă întreb cum ar primi participanții propunerea de a oferi și medalii din 2019 la o următoare ediție, spre a economisi resurse/ reduce consumul/ evita deșeuri? Nu am tipărit decât 3 afișe și un banner general fără data concursului în speranța de a-l utiliza pe termen lung, dar am tipărit sute de foi de hârtie și carton pentru declarații, vouchere și diplome. Am folosit și alte consumabile, inevitabil, și în fiecare an am achiziționat obiecte de logistică noi, precum scaune pliabile și pavilioane pentru că la fiecare ediție unele s-au rupt sau deteriorat și nu le-am putut repara. Unii dintre participanți au venit de departe, prea puțini cu trenul aș bănui, cei mai mulți cu mașinile și știu că unii au zburat chiar pentru a alerga în Codrii Iașilor.  Semn bun care ne bucură fără doar și poate, ca pe orice alt organizator, nu? Dar de plantarea câtor copaci este nevoie pentru a neutraliza efectele asupra schimbărilor climatice?

Alinierea între ceea ce promovăm și ceea ce aplicăm

La ediția de anul acesta am introdus, pentru prima dată, în punctele de alimentare ingrediente de origine animală (miere și caș), un compromis asupra căruia nu am discutat cu privire la cât de necesar ar fi fost pentru a asigura nevoile de revitalizare a semimaratoniștilor și maratoniștilor. Elvys, președintele Mai bine, mi-a împărtășit cum, când a mers la piață să cumpere brânză, a refuzat pungile de plastic oferite de vânzătoare, așa cum obișnuiește să facă. După finalizarea tuturor achizițiilor, undeva pe la 2 dimineața în noaptea dinaintea competiției în timp ce organiza cu Adi, fratele meu, produsele și logistica pentru punctele de alimentare, acesta din urmă s-a dus să cumpere pungi de plastic și folie de aluminiu spre a putea împărți și distribui cât mai bine alimentul respectiv în punctele necesare. O anecdotă grăitoare pentru mine cu privire la dificultatea de aliniere, a lui Elvys cu reducerea consumului, a lui Adi care, vegan fiind, s-a ocupat de compartimentarea brânzei, a noastră în ansamblu care vrem să reducem impactul negativ asupra mediului și deseori nu facem decât să-l sporim.

Decizii anevoioase, lipsa unor răspunsuri evidente

Marcarea traseelor este unul dintre cele mai importante aspecte tehnice ale competiției; alergătorii trebuie să aibă confortul psihic de a se orienta ușor. Una dintre preocupările cele mai prezente în prima etapă a organizării a echipei din acest an, a fost de a găsi forma cea mai bună de marcare în locul clasicelor benzi de plastic alb cu roșu, prinse în copaci. După cercetări asupra metodelor, am ajuns la concluzia că cea mai bună ar fi marcarea prin semne discrete pe arbori cu vopsea pe bază de apă și doar suplimentarea cu benzi. Am respectat și solicitările Direcției Silvice de a limita benzile, dar vopsirea copacilor și eventualitatea unui marcaj permanent a stârnit reacții negative neașteptate. În final, am revenit la benzi, fără a ști încă în ce direcție ar inclina balanța între 4 cutii de vopsea pentru arbori marcați pentru un traseu semi permanent și 7 role de benzi pentru fiecare ediție.

Am ales trofee din lemn, dar nu avem garanția că cele aproape 100 bucăți produse pentru noi provin din păduri administrate sustenabil. Avem în schimb garanția pentru cele aproape 500 tricouri, dar și pentru acestea, fie ele organice, s-au consumat, doar în ce privește resursele de apă per unitate, aproximativ 2500 litri de apă. O soluție discutată, dar neimplementată încă, este cea de a putea avea opțiunea de a nu comanda tricou sau alte elemente ale pachetului. Oare câți dintre viitorii participanți ar prefera să renunțe la tricouri, medalii, trofee, preocupați de impactul asupra mediului al producerii acestora? Oare câți dintre aceștia ar dona în schimb banii către o cauză precum conservarea biodiversității în Codrii Iașilor?

C L A U D I U B Î R L I B A

Competiția verde rămâne o aspirație, nu o realitate

Dacă ne-am îndeplini misiunea, atunci nu am mai exista. Până atunci este loc de mai bine.

Suntem conștienți de valoarea a ceea ce întreprindem, ne bucurăm că avem abordări de pionierat și că-i inspirăm și pe alții. Totodată, trebuie să fim onești cu noi înșine și să conștientizăm, apoi să recunoaștem că, deși suntem cea mai verde competiție de alergare din România, prin integrarea mai multor practici neconvenționale cu un impact mai scăzut asupra mediului, aceasta are, deocamdată, doar la nivel relativ, un impact pozitiv. La nivel absolut, impactul nostru asupra mediului, prin resursele folosite și consumate pentru acest proiect, este unul negativ. Mizele noastre sunt foarte mari și resursele minime. Nu suntem o armată de oameni, abia dacă suntem o mână.

Cea mai verde competiție ar însemna nicio competiție, dar să nu facem nimic nu s-ar alinia nici cu natura noastră, nici cu condiția umană. Ne vom mai întrece, negreșit, pentru a vedea cum/dacă putem echilibra impactul direct negativ cu multiplele beneficii indirecte. Ca și în sport, rezultatele se obțin cu pași mici și răbdare, spre o adaptare cât mai naturală. Au sens încercările, în ciuda poticnirilor care apar pe parcurs. Rămâne de văzut în ce măsură și dacă putem face mai bine și genera schimbări pozitive. Anul acesta am primit, pentru prima dată, intenții de sprijin în organizare pentru următoarea ediție, ceea ce îmi dă încredere.Tot acum, pentru prima data am văzut printre noi alergători precum cei de mai jos, care s-au întrecut nu doar în alergare, ci și în a lăsa cât mai puține urme. Am auzit că au mai fost și alții. O altă lume este posibilă.

Fotografie realizată de echipa Iași Travel

 

Fotografie de Iași Travel

Fotografie realizată de Iași Travel

 

FOTOGRAFIA de la începutul articolului, la care nu pot adăuga caption, este realizată de Tudor Ghioc, fotograf foarte talentat și membru activ al Asociației Hai pe Munte, unul dintre cei mai trainici și de nădejde parteneri ai proiectului. Restul, la care nu am adăugat credite, sunt din arhiva MAI BINE sau cea personală.

%d blogeri au apreciat: