Practicile comerciale neloiale

Fii parte a schimbării și semnează petiția pentru oprirea practicilor comerciale neloiale, astfel încât, pe termen mediu și lung, țăranii și fermierii de la noi și din întreaga lume să fie tratați într-un mod echitabil pentru munca pe care o depun!

 DSC_0178

 

Noi și comercianții

În ceea ce ne privește pe noi, consumatorii, atât legislația europeană, cât și cea națională, prin legea 363/2007, ne protejează împotriva practicilor comerciale neloiale, indiferent de modalitatea de achiziţionare pentru care optăm să ne facem cumpărăturile:  online, de la un magazin local sau de la un comerciant din străinătate.

Ceea ce este important de reținut este faptul că atunci când promovează, vând sau furnizează produse, companiile trebuie să vă ofere informaţii clare care să vă permită să faceţi cumpărături în cunoştinţă de cauză. În caz contrar, acţiunile lor ar putea fi considerate neloiale, acestea fiind clasificate în două categorii:

  • practici înşelătoare, care se manifestă prin acţiune directă (furnizarea de informaţii false) sau omisiune (nefurnizarea unor informaţii importante);
  • practici agresive, al căror scop este să vă constrângă să cumpăraţi.

Există o „listă neagră” anexată la legea 363/2007 care face posibilă identificarea practicilor comerciale care sunt interzise în orice împrejurare, rezumată în acest infosheet. Pentru claritate, puteți găsi aici câteva cazuri inspirate din realitate.

Noi și țăranii

Lucrurile devin mai complicate în momentul în care vrem să urcăm de-a lungul lanțului de aprovizionare, pentru că aici intervin comercianții angro, supermarketurile și alți intermediari care dețin o putere sporită în comparație cu cei de la capătul celălalt al lanțului, respectiv fermierii și țăranii.

Bineînțeles, putem alege să evităm intermediarii și chiar încurajăm compărarea produselor locale, de sezon, direct de la fermieri și țărani, după cum obișnuim să facem și noi, la CUIB, spre exemplu. Cu toate acestea, fructele tropicale, cum ar fi bananele sau ananasul, ori arborii de cafea care furnizează materia primă pentru băutura zilnică a multora dintre noi pot crește în mod natural doar în anumite zone ale lumii.

Distanța fizică dintre noi și acești țărani, care adesea sunt nevoiți să muncească în condiții mai grele decât cele cu care suntem noi obișnuiți, au determinat mai multe organizații și asociații din întreaga lume să pună bazele comerțului echitabil, sau fair trade. Aceasta este o alternativă prin care se urmărește tocmai sprijinirea muncitorilor și a comunităților din care fac parte de către consumatorii din întreaga lume, care înțelegem nevoia ca fiecare om să fie tratat (cel puțin) în mod decent. Există și o certificare în acest sens, Fairtrade, care este oferită doar produselor care îndeplinesc o serie de principii care împuternicesc muncitorii și care țin cont de protejarea mediului.

Însă și ei au nevoie de sprijinul nostru, cu atât mai mult cu cât produsele certificate Fairtrade includ anumite costuri pe care majoritatea industriilor le externalizează, dar care trebuie să se supună acelorași termeni și reguli de pe piața globală. Mai mult, s-a descoperit în repetate rânduri că de-a lungul lanțului de aprovizionare apar practici comerciale neloiale, definite de Comisia Europeană (CE) în cadrul unei comunicări. Inclusiv Senatul României a recunoscut printr-un punct de vedere adresat CE, însă cam aici se opresc eforturile reprezentanților noștri pe această temă.

Jei River processing plant_Ghana_May 2015

Petiția din cadrul proiectului Make Fruit Fair!, pe care am pornit-o în cadrul consorțiumului global format din 19 organizații din UE, Camerun, Columbia, Ecuador și Insulele Windward și coordonaat de Oxfam Germania, este adresată tocmai CE, prin reprezentanța sa, comisara europeană Bienkowska, căruia i se cere punerea în aplicare a unor norme puternice, obligatorii, care să oprească practicile comerciale neloiale determinate de intermediari și cu consecințe nefaste asupra furnizorilor, respectiv a fermierilor și a țăranilor.