Schimbarea începe cu tine! Implică-te!

Source: hardquotes.com

Când a fost ultima oară când ai refuzat o pungă de plastic in momentul în care doamna de la magazinul de nişă de la care iţi cumperi săptămânal fructele alea exotice ţi-a lansat propunerea?

Nu.Nu te acuz.Ştiu exact prin ce treci.

Trăim intr-un univers imediat consumist, o lume a corporaţiilor in care conceptul de a nu pune la indoială nici o informaţie venită din partea unui mediu oficial, ca mass media ,a denevit general acceptat.

Omenirea se confruntă cu o problemă imensă anume schimbările climatice: temeperaturile cresc,tiparele precipitaţiilor se schimba,gheţarii si zăpada se topesc,iar nivelul global al mărilor creşte,toate având un impact imens asupra naturii,economiei şi sănătăţii noastre.Sună destul de inspăimantător.Deja am din instinct o imagine apocaliptică vag blurată in momentul in care aud inşiruirea asta de termeni.

“Bine.Cu siguranţă punga aia de plastic pe care am cumpărat-o nu influenţează cu nimic starea actuală in care se află Pamantul.”, va fi primul tău gând. Exact acest tip de gândire indiferentă,de acceptare a stării de fapt si de stopare a viziunii pe plan larg ne-a adus in situaţia de astăzi.Nu ne gândim la ce va urma, la ce lăsăm generaţiilor viitoare, nu avem o conştiinţă colectivă. Pandemia pungilor de plastic a impânzit întreg mapamondul.In fiecare minut sunt utilizate aprox. 2 milioane de pungi de plastic.Felicitari!E foarte posibil ca tu să fi fost al doua miilea consumator de plastic nereciclabil din acest minut.

Exista,deci, o mare dezinfomare în rândul populaţiei cu privire la ceea ce se întamplă la nivel planetar,cu precadere in rândul tinerilor.Există o serie de factori care pot influenţa această ignorare a unei probleme care ar trebui să ne preocupe pe toţi cum ar fi:

Sistemul de invăţământ

Pentru mine,sistemul de invăţământ românesc este asemănător cu un curcan umplut.NU se pune accent pe lucrurile cu adevărat importante,pe valorile ca şi comuniunea omului cu natura.In Islanda,de exemplu,copiii au ore de ecologie din clasa a 4-a pana la sfârşitul ciclului liceeal,in care sunt invăţaţi cum să combată problemele de mediu si le este consolidat inca din copilărie principiul de ecologie mentală(fat ce a influenţat probabil faptul ca la momentul actual Islanda este cea mai verde ţară din lume). In şcoala românescă în schimb, curcanul este umplut cu umplutură de post fără gust(cu o vagă aromă de nimicuri şi informaţii nefolositoare) până la suprasaturaţie.Susţin scoaterea acestui mix si plasarea lui in congelatorul istoriei acolo unde îi e locul.Şi eu făceam parte din categoria asta, până am ales să îmi creez propriul mix, bogat în proteine şi bazat pe ecologie mentală ,un concept foarte drag mie.

Ecologia mentală este bazată pe răspunsul produs de către Gregory Bateson in 1972. Prin ecologie mentală se sugerează nevoia de a schimba nu doar acţiunile, dar si gândirea noastră. Toate valorile au inceput să imi fie astfel incet incercate şi am realizat că multe dintre ele reprezentau doar pseudovalori.În ultima decadă,acest mod de a gândi şi mai ales preocupările legate de mediu au acaparat intr-o oarecare măsură conştiinţa publicului.Această conştiinţă este un firav beneficiu al naturii iminente a crizelor ecologice.Deşi crucial in rezolvarea crizei,conştientizarea este doar primul pas către o mai mare sănătate ecologică.Următorul pas trebuie să fie acţiunea.Aici întampin şi eu cele mai mari probleme.Resimţeam deseori sentimentul de frică de acţiune in momentul in care imi doream să întocmesc o acţiune cu impact mare,dar simt acum că acel sentiment devine din ce in ce mai diminuat.Văd că nu sunt singura care impărtăşeşte acest concept.Că sunt atat de mulţi alţi oameni care sunt acolo cu exact aceleaşi idei.Văd că mai am atât de mult de invăţat de la oameni atât de pasionaţi care chiar fac o schimbare.

Mass Media

Acum, ajunsă la vârsta la care simt că îmi pot conştientiza alegerile, pot să îmi dau seama cât de rău m-a influeţat mass media de proastă calitate careia am fost supusă copil fiind.Consider că în România cel puţin nu sunt promovate problemele adevărat importante,ci aspecte extrem de superficiale.După cum mi-a fost dat să văd, in ţara există foarte foarte puţini jurnalişti de mediu.Consider că e vital ca şi la noi mass media să pună accent pe bine cunsocutul “Environmental Awareness”, destul de promovat in occident, care este un mijloc de informare a oamenilor despre impactul catastrofal al factorului uman asupra mediului si care îi ajută să înţeleagă rolul crucial al dezvoltării sustenabile.

Simplul dezinteres si condiţia sedentară a omului.Toate se leagă între ele.Omul nu este invăţat de sistem să acorde atenţie problemelor climatice,mass media nu creează deloc acel impact numit environmental awareness, iar omul se complace in a rămâne in zona sa de confort, in care întreaga Planetă este considerată o oază de resurse naturale şi in care probleme majore ca incălzirea globală nu reprezintă o prioritate.

Am fost martoră a faptului că în general tinerii aleg să ignore participarea in cadrul atelierelor de informare pe această temă ,gandindu-se probabil ca vor fi supuşi la ore plictisitoare.Nu este deloc aşa.Prin faptul că am participat la atelierele organizate de asociaţia Mai Bine nu am ieşit decât o persoană câstigată, cu o viziune mult mai complexa asupra lumii.

Nu putem repara greşelile deja făcute in trecut, dar impreună putem spera la un viitor mai bun.

Opreşte poluarea,implică-te activ, fii conştient de problemele cu care Planeta nostră se confruntă şi fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!

Articol scris de Alexandra Ivanov în cadrul proiectului Climate Justice – Engaging the Youth of Iași implementat de Mai Bine printr-un subgrant oferit de Bankwatch România.