Obiectele sunt manifestări fizice ale felului în care noi oamenii expunem cine suntem.
Ținuta vestimentară funcționează precum un limbaj vizual prin intermediul căruia comunicăm o identitate, un statut social, stilul personal ori felul în care ne raportăm la lumea din jurul nostru.
În cultura actuală, paradigma dominantă sugerează că o creștere materială bazată pe mai mult, înseamnă mai bine.
Industria modei, cea de-a doua mare industrie poluatoare după petrol, cu cele mai frecvente forme de sclavie modernă și probe de inechitate, contribuie la degradarea mediului natural și social.
Marile branduri orientate spre profit, unele folosindu-se chiar de strategii de #greenwashing, politicile de guvernare care favorizează practicile negative ale industriei textile, precum și practicile excesive de consum, sunt direct responsabile de situația în care ne aflăm astăzi. Trăim un stil de viață pe care nu ni-l putem permite sau pe care Planeta nu-l poate susține.
Însă cultivarea unui spirit critic de consum bazat pe interogarea impactului pe care îl are o achiziție (De unde provine? Cum a fost realizat și de către cine? Ce impact are asupra mediului?), ne poate ajuta să înțelegem necesitatea abordării unui comportament mai conștient și mai responsabil.
Nu suntem simpli consumatori, suntem actorii cheie de care industria modei depinde.
Cum și de ce să ne purtăm (haina) mai responsabil?
“Nature doesn’t have a design problem. People do.”
William MCDonough & Michael Braungart
Ni se ilustrează tot mai des colapsul care ne paște, dezastrele ecologice în fața cărora devenim din ce în ce mai vulnerabili și nevoia de a acționa în consecință. E datoria noastră ca și locuitori ai acestei planete să facem cât putem fără să ne învinovățim că nu putem face suficient, iar cea mai certă măsură care ne poate garanta o schimbare, este cea individuală, bazată pe acțiuni personale mai conștiente.
În Povestea lucrurilor, Annie ne recomandă să ne angajăm în măsuri de diminuare a impactului negativ asupra mediului și asupra sănătății oamenilor, într-un mod rațional, fără să ne simțim epuizați și/sau ademeniți de sentimentul fals de împlinire.
Greata Eagan, autoarea ghidului de consum Wear no Evil, propune să începi prin a alege între patru și cinci criterii din Indexul de integritate cu care să rezonezi, atunci când îți construiești garderoba:
Natural și cu impact scăzut în vopsirea materialelor. Procesele standard de colorare a materialelor textile presupun un consum excesiv de substanțe chimice care sunt mai apoi eliberate în sistemul apei de funcționare și/sau sol.
Fibre naturale. Din ce este realizat? Fibrele naturale sunt biodegradabile, însă unele sunt foarte însetate după resurse. Bumbacul de exemplu, este foarte mare consumator de apă. Apoi, întreținerea acestuia presupune utilizarea de pesticide, ierbicide și fertilizatori sintetici, substanțe clasate de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind extrem de periculoase pentru sistemul nervos al copiilor și pentru faună.
Sursa imagine: Wear no Evil
Fibrele sintetice precum: nylon, rayon, polyester, acetate, acrylic, spandex, atunci când sunt debarasate la gropile de gunoi, emană carbon, metan și alte gaze asociate cu schimbarea temperaturilor globale.
O altă problemă majoră, este imposibilitatea de reciclare a unor materiale care au o compoziție mixtă. De asemenea, spălarea materialelor sintetice la temperaturi mai mari de 30 °C, elimină microfibre, pe care noi și alte viețuitoare le consumăm într-o formă sau alta.
Organic. Cum este crescut? Pentru producerea materialelor organice nu se utilizează pesticide sau fertilizatori. Atunci când cumperi un produs dintr-un astfel de material, asiguri protejarea solului și a apei.
Inițiativă bună în România: Gnana Studio
Fair Trade / Ethical Trade. Certificarea fair trade asigură fermierilor și celor care produc bunuri de consum, o compensație decentă raportată la economia convențională.
Inițiative bune în România: Ioana Ciolacu; PATZAIKIN
Recycled & Upcycled. Recuperarea, transformarea și reintroducerea în circuit a materiilor ce sunt considerate deșeuri, presupun un proces de regândire a practicilor de producție, o măsură mai mult decât necesară în contextul limitării resurselor naturale și a poluării acestora.
Inițiative bune în România: REDU; Remesh; Upside Down
Local. Consumul de bunuri locale nu doar că minimalizează amprenta de carbon, dar sprijină și economia locală, asigurând un venit sigur celor care dezvoltă inițiative de acest gen.
Social. Bunuri de consum care sprijină o cauză socială.
Bune practici în România: ADV – Util Deco; Atelierul de pânză; Atelier Merci; Fundația Un Coup de Main d’Emmaus Iași
Zero Waste. Evitarea producerii deșeurilor este întotdeauna o practică mai bună decât reciclarea. Tot mai mulți designeri aleg să abordeze practici de reducere a pierderile de materiale textile.
Slow Fashion. Mișcarea slow se bazează pe implementarea de modele sustenabile de producție, echitabile din punct de vedere social și cu un impact redus asupra mediului, în contradicție cu mișcarea #fastfashion care favorizează mai presus de orice, profitul.
Vegan. Apar tot mai multe inițiative care oferă alternative de consum mai prietenoase pentru piele (frunze de banane, ciuperci, bacterii din ceai etc.) sau mătase (bambus), din considerente etice, dar și de protejare a mediului. Industria pielii este de asemenea responsabilă de degradarea mediului prin defrișări masive, poluarea aerului și a solului, utilizarea de apă și uleiuri și afectarea biodiversității.
Cât de animal friendly sunt articolele din materialele sintetice? Cât de sustenabile sunt ele dacă afectează nu doar mediul în care trăim (prin felul în care sunt debarasate), dar și subiecții implicați în producerea acestora? Un mod mai conștient de consum, dar nu preferabil, ar fi cel de piele second-hand în defavoarea celei noi, pentru a evita generarea de deșeuri și care totodată să contribuie la minimizarea consumului de resurse.
Water Footprint. Apa devine o resursă din ce în ce mai limitată. Conform UNEP, în ritmul de producție și consum actual, cererea de apă va crește cu 40%. Practicile inovative de reducere a deșeurilor, dar și a apei sunt esențiale pentru viitorul modei, dar și pentru planetă. Încurajând brandurile care sunt preocupate de aceste aspecte, este un pas proactiv într-o direcție mai pozitivă.
Transparență. Cât de multe lucruri legate de practicile de producție, amprenta de carbon, ne împărtășesc brandurile? Așa cum multe inițiative bune continuă să apară, la fel și alegerile noastre ca și consumatori se diversifică. Transparența oferă nu doar oportunitatea a ne conecta informativ la natura felului în care a fost produs un bun de consum, dar ne oferă și posibilitatea de a contribui la îmbunătățirea calității lui prin dialog cu producătorii/designerii și feedback.
Consumatorul informat se poate implica și mai activ, cerând brandurilor să facă cunoscut cât de curate sunt hainele pe care le produc.
Cradle to Cradle. Ce se întâmplă cu bunurile vestimentare după ce nu le mai port? Sistemul cradle-to-cradle ține cont de viața unui produs încă din momentul în care acesta a fost realizat până la epuizare și transformarea lui în lucruri noi de utilitate prin reciclare. Patagonia reintroduce în circuit bluzele recuperate de la clienți și le transformă în articole noi. Astfel, se reduce 72% din energia utilizată pentru producerea unei fibre virgine.
Convertible. Posibilitatea de a transforma un produs, oferă opțiuni practice de a completa stilul vestimentar, de a face economii, dar și loc în dulap și bagaj.
Second-hand. Decizia ta de a cumpăra produse reused are multiple implicații benefice. Reutilizarea bunurilor le prelungește durata de viață. Astfel, nu doar că abordezi un comportament mai responsabil față de mediu prin reducerea consumului, dar dacă ai posibilitatea să cumperi din cadrul unui yard sale/târg, contribui la dezvoltarea unei economii solidare bazate pe respect și încredere.
Inițiative bune în România: Bazar Solidar; Fundația Un Coup de Main d’Emmaus Iași; Mercy Charity Boutique; Yard Sale;
Acestea sunt câteva criterii sustenabile de consum care ne pot ajuta să ne orientăm alegerile.
Reciclarea nu răspunde în totalitate problemelor deșeurilor și nu este o soluție de prevenire pe termen lung. Reducerea consumului, precum și înlocuirea abordării cantitative cu una calitativă, sunt pași spre un stil de viață cu impact mai scăzut asupra mediului.
Evitarea cumpărăturilor sau serviciilor care nu corespund unor nevoi reale, raportându-ne doar la ce ne este cu adevărat util, reprezintă de asemenea o practică constructivă în detrimentul minimalizării consumului.
Prelungirea vieții hainelor prin întreținerea lor corectă și reparație, purtarea lor până la refuz ori transformarea lor în alte lucruri de utilitate, sunt opțiuni care merită considerate.
Din păcate, donațiile de bunuri vestimentare către fundații și/sau organizații care lucrează cu grupuri defavorizate social, devin de cele mai multe ori cantități copleșitoare, imposibil de distribuit ori vândut. Outlet-urile fac parte din același circuit nesustenabil. Hainele sunt rebuturi ori articole care nu mai îndeplinesc condiția de trend, iar într-un final, ajung de la raft, la groapa de gunoi.
Nu putem avea certitudinea că ele vor fi repurtate, reciclate, ori compostate într-un mediu favorabil, special amenajat în acest sens, iar managementul de gestionare corectă a deșeurilor și grija protejării mediului nu reprezintă suficient interes. Există totuși și inițiative care fac demersuri în acest sens: Containere textile, Ecotic.
Este timpul să regândim componentele noastre vitale, să le evaluăm și să alegem să consumăm mai puțin și mai bine. Este firesc să ne dorim lucruri materiale, însă este la fel de important să reflectăm asupra impactului pe care alegerile noastre îl au asupra noastră și dincolo de noi.
‘Atunci când credem că nu putem să facem destul, greșeala este să nu facem nimic’.
Ilustrație realizată de Sarah Lazarovic
Referințe:
Gheorghică, A. (2019) Trăiește mai bine. Îndrumar de ecologie umană, ediția a II-a rev., editura Seneca Lucius Annaeus, București
Eagon, G. (2014) WEAR NO EVIL, Running Press, Philadelphia, London.
Fletcher, K. & Grose, L. (2012) FASHION & SUSTAINABILITY, DESIGN FOR CHANGE, Laurence King Publishing Ltd, London
Leonard, A. (2017) Povestea lucrurilor, editura Seneca Lucius Annaeus, București
