„Eu am avut privilegiul învățării. De aceea, pot și trebuie să lucrez pentru emanciparea și progresul comunității mele.”
Pare că uităm. Pare că ne luăm cu alergatul pe roata rutinei și trecem cu vederea, cu mintea că școala (de toate felurile ei, a se citi „învățarea”) ne-a adus unde suntem astăzi: în birouri, în case, orașe, case sau grădini (de toate felurile lor, a se citi „comunități”). Și că nu trebuie să o lăsăm din mâini, din vedere și nici din minți, mai ales dacă avem așteptări de la ziua de mâine.
Noroc de Mihaela.
Învățarea transdisciplinară de pe băncile școlii (Științe Politice: nu „despre nimic”, ci „despre totul”, în măsura în care relațiile de putere sunt difuze în toate sferele și la toate nivelele societății.), învățarea experiențială în Fundația Parada (prin a face, concret, prin a aplica paginile de carte în realitate), asimilarea cunoștințelor de la mentori și de la oameni din comunitate, colaboratori și parteneri, din situații și provocări, toate își găsesc scop, loc și plan în Mihaela, Președintele CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare din Timișoara. Cum poți înțelege prezentul dacă nu afli toate perspectivele trecutului și cum ai putea să speri, realist, la un viitor anume, dacă nu pui pe hârtie coordonatele prezentului?
„Progresul” este unul dintre cuvintele recurente apărute în discuția cu ea, alături de „emancipare”, două concepte care nu pot exista unul fără celălalt. Dar progresul acela, bazat pe colectat nu bunuri materiale, ci legături umane și învățări reciproce; cele mai mari „active” pe care (ce bine ar fi dacă ne-am dori mai toți să) le avem.
Ce face Mihaela în CRIES, în Reciproc, în școala românească, ce a lăsat moștenire în ASAT, în comunitatea din Timișoara și nu numai, poate purta numele de „lecție”, dar din aceea la care te înscrii voluntar, pentru care nu îți vine greu să te trezești dimineața, pe care te bucuri să o împrumuți și prietenilor: lecție despre valori (care da, se pot și ele educa), despre ce înseamnă cu adevărat o viață echilibrată și liniștită, despre dimensiunile atente ale dezvoltării (durabile!), despre convivialitate, adică despre om între oameni (a se citi printre rânduri și „natură”, „animale”, toată viața în toate sensurile ei), de pe aceeași planetă.
–
Povestea de mai sus face parte din „Dezvoltarea durabilă prin vocile a 9 organizații din România – 9 imersiuni în ce a fost ieri pentru a construi un Mâine durabil”
10 protagoniști din 9 organizații cu o lungă experiență de mediu și dezvoltare durabilă din România au împărtășit cu noi, în cadrul a 9 interviuri, amintiri din începuturile lor ca activiști și ce i-a motivat să continue, să dezvolte și să își consolideze acțiunile activiste. Cele 9 povești ne ajută să aflăm ce motivații și valori au animat începuturile activiste ale fiecăruia și fiecăreia, cum acestea s-au intersectat și ce pârghii au găsit protagoniștii pentru a-și menține traseele activiste într-o lume complexă, imprevizibilă și plină de provocări politice, sociale, economice și ecologice.
–
Proiectul „Mâine durabil pentru toți – Făurim o poveste și o voce comună pentru activarea cetățenilor în sectorul dezvoltării durabile” este derulat de Asociația Mai bine, Asociația REPER21 și CRIES – Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice & Solidare și beneficiază de o finanțare în valoare de 74.340 euro, prin programul Active Citizens Fund – Romania finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă
Scopul proiectului „Mâine durabil pentru toți” este de a uni, într-un glas unitar și coerent, organizațiile care sunt implicate în programe dedicate dezvoltării durabile. Astfel, inițiatorii proiectului își propun să faciliteze misiunea publicului larg de a percepe și asimila corect demersurile colective ale organizațiilor, prin transmiterea unui mesaj comun, printr-o voce comună, cu finalitate comună: aceea de a determina implicarea în viitorul dezvoltării durabile și adeziunea/activarea ca membri/voluntari/donatori/susținători a cetățenilor de la nivelul întregii țări.
