Compostarea este un proces biologic de reciclare și constituie cea mai sustenabilă opțiune pentru gestionarea deșeurilor organice. Dat fiind faptul că cel puțin 50% din totalul deșeurilor sunt biodegradabile, compostarea domestică urbană are potențialul de a reduce cantitatea de deșeuri prin generarea unui îngrășământ organic. Adoptarea acestui proces aduce beneficii pentru mediu, beneficii economice (generarea de îngrășământ la costuri aproape inexistente) dar și sociale (constituie o formă practică de educație și o mai bună înțelegere a fenomenelor naturale).
Există mai multe metode de compostare, despre care puteți citi și în acest îndrumar.
Ele pot fi, cu excepții, separate în două categorii: compostare aerobă (fierbinte) sau anaerobă (la rece). Prima, mai rapidă decât a doua, are la bază dezvoltarea de bacterii de către deșeurile bogate în azot care la rândul lor generează temperaturi ridicate (până la 70 de grade Celsius). Aceasta duce prin dezintegrare la formarea unui compost foarte fin. Avantajul acestei metode, pe lângă durata scurtă a acestuia, constă în faptul că permite dezintegrarea semințelor de buruieni și a germenilor patogeni. Dezavantajul principal este că aceasta are o nevoie ridicată de mentenanță necesitând o reamestecare o dată la două zile. A doua metodă, compostarea anaerobă este cea mai uzuală. Ea poate dura până la doi ani și constă în depunerea unei grămezi de deșeuri, de cele mai multe ori direct pe sol și așteptarea descompunerii acesteia. Deșeurile se compactează ceea ce nu permite aerarea și circulația aerului ca în primul caz. De aceea se dezvoltă bacterii care acționează încet și care nu au nevoie de aer. Aceasta nu distruge semințele și germenii patogeni făcând astfel posibilă încolțirea respectiv răspândirea acestora în grădina în care compostul rezultat va fi aplicat.
Vermicompostarea este cea mai indicată metodă pentru reciclarea resturilor alimentare direct la domiciliu. Procesul de transformare a deșeurilor în îngrășământ se realizează cu râme, bacterii, fungi și insecte. Aceste organisme se hrănesc cu deșeurile organice puse la dispoziție și generează compostul. Menținerea compostului în stare cât mai bună necesită oxigen și umezeală. Râmele pot consuma zilnic o cantitate de hrană egală cu jumătatea greutății lor.
În general pentru realizarea compostului este indicat ca: să fragmentăm deșeurile în bucăți de mărimea unui deget, să asigurăm o umiditate optimă și să îl aerăm.
