Ce activitate te făcea fericit când erai copil? Simplitatea voluntară presupune orientarea către esența interioară individuală și alinierea acțiunilor proprii la aceasta. Spiritul timpului în care trăim face ca ea să se manifeste în emergența unei mișcări anticonsumiste și antimaterialiste. Astfel că simplitatea voluntară presupune rezistența la stilul de viață promovat de paradigma actuală dominantă ce determină indivizii să își construiască identitatea prin consum. Una din manifestările acestei realități este prezentarea tot mai frecventă în discursul politic a sintagmei „relansarea consumului” ca panaceu social.
Simplitatea voluntară promovează un trai cu simplitate exterioară, bogăție interioară, revenirea la o scară mai umană a mijloacelor de trai și de muncă și o viață mai puțin supusă economiei și în mai mare armonie cu natura.
Printre figurile tutelare ale conceptului se află Henry David Thoreau, Tolstoi dar și Mahatma Gandhi. Ce din urmă își încuraja semenii să trăiască simplu pentru a facilita celorlalți posibilitatea de a trăi – ‘Live simply, so others may simply live’. În contextul în care populația globului crește, acest îndemn pare fi din ce în ce mai actual. El instigă la o mai bună înțelegere a relațiilor interumane și la simplificarea acestora.
Influența acestui concept poate fi observată în mișcarea pentru descreștere economică. Creșterea economică ca și imperativ al vieții comune ne complică viața în mod inutil. Acesta nu satisface o nevoie umană reală, iar din punct de vedere statistic, susținătorii lui nu pot justifica efortul depus arătând spre beneficiile generate.
„Un trai simplu permite eliberarea oamenilor de activităţile neesenţiale care saturează viaţa modernă în cultura actuală, orientată spre consum şi muncă, îndreptată, în general, în sens opus față de ceea ce ne îmbogăţeşte şi ne inspiră. Un comportament mai responsabil nu reprezintă o privare sau o cenzură a nevoilor legitime, ci, din contră, este condiția unei mai mari bucurii de a trăi.”
