Text redactat de Ștefania Ureche
Fotografii de Beatrice Drăgușanu
În 2020, AER și-a găsit casă pe strada Calistrat Hogaș din Piatra Neamț, din dorința de a sprijini comunitatea locală să respire cu sens. Pe principiul Less is more, magazinul zero waste AER vrea să readucă simplitatea în viața oamenilor, prin vânzarea de produse naturale, locale și sustenabile, dar și prin activități de educație ecologică, conturate în jurul valorilor Autentic, Etic, Reutilizabil.
„Au fost 2 ani destul de grei, în care am învățat și eu destul de multe. Nu am făcut lucrurile ca la carte, dar bucuria mea e că am încercat să fac ceva și mi-am asumat greșelile pe care le-am făcut pe parcurs. Acum, cred că suntem deja o comunitate de oameni în Piatra Neamț care susține producătorii locali, activitățile cu un impact redus asupra mediului și o alimentație cât mai curată. Consider că acum începe greul cel mai mare – cum putem lărgi această comunitate și cum putem să le oferim oamenilor informații de calitate?”
Ioana Cerescu, fondatoarea AERDincolo de ușa de la AER, firescul predomină într-un magazin care nu pare să fie deloc ca toate celelalte. În dreapta, o încăpere cu produse de îngrijire și relaxare, în care își revendică locul săpunul de casă, pudra de dinți cu cărbune activ, lumânările din ceară naturală, vasele din ceramică sau decorațiunile din materiale naturale și reciclate. În stânga, o altă încăpere, plină de alimente potrivite pentru vegani și vegetarieni, de la cereale vrac, paste artizanale, unt de arahide sau caju făcut pe loc, până la cafea, ceai, ciocolată sau pâine proaspătă cu maia.
Despre pâine, ne-a povestit mai multe Mihaela, din mâinile căreia ies, în medie, 30 de bucăți pe zi. La 8 dimineața, bagă la cuptor pâinea frământată și pusă la frigider cu o zi înainte, dar nu înainte de a-i da o formă și a-i imprima un model folosind un mileu și o ploaie de făină. Apoi, își continuă munca pregătind pâinile care se vor coace a doua zi – verifică maiaua, trece aluatul prin câteva reprize de stretch and fold, adaugă semințe sau nuci și o pune în tăvi. E un proces lung și complex, ajuns la rang de meșteșug în micul laborator din interiorul magazinului. Există oameni din comunitate care își fac zilnic drum pe acolo pentru a pune mâna pe cel mai iubit dintre produsele de la AER – pâinea Mihaelei.
Mai mult decât a aduce în Piatra Neamț un concept care și-a făcut prea puțin loc în orașele din România în ultimii ani, Ioana și-a dorit să creeze și o comunitate cu obiceiuri sănătoase în jurul magazinului AER. Și, pentru că știe că o comunitate se construiește cu exemple de bună practică sau contexte, a inițiat și organizat o serie de evenimente, care au luat amploare mai ales pe parcursul acestui an.
Pe de o parte, este vorba despre târguri și piețe locale, care au facilitat constituirea unei comunități de producători mici locali. Unii s-au aliniat foarte repede conceptului zero waste, făcând schimbări în felul de a împacheta produsele prin renunțarea la plastic, dar și prin eliminarea unor anumite substanțe din produsele pe care le fac. Pe de altă parte, Ioana a încercat să ajungă la tineri prin activități de educație nonformală. Mai exact, a pus bazele unui proiect-pilot care a presupus desfășurarea unor ateliere de educație ecologică în 3 școli – 2 din Piatra Neamț și 1 din Dobreni. Pe lângă asta, a expus panouri informaționale în școli și a dus cutii de compost, precum și un butoi pentru colectarea uleiului reciclat.
Dintre provocările ivite la orizont, Ioana observă că cel mai dificil este să faci ca inițiative precum AER să aibă mai multă putere, astfel încât să ajungă la un număr cât mai mare de oameni. În același timp, interacțiunea dintre factorul cu influență și comunitate trebuie să fie una blândă și lipsită de judecată, deoarece implică adesea oameni a căror realitate se bazează pe altfel de principii și valori. E un prilej de a crea o zonă de awareness, de conștientizare, iar de acolo, poți porni cu ceva mai multă acceptare și înțelegere din partea oamenilor.
La fel de greu este să reușești să îți menții drive-ul, motivația necesară pentru a continua, iar autoritățile publice și comunitatea locală ar trebui să fie mai conștiente de importanța susținerii unor asemenea proiecte și să acționeze în consecință. În lipsa unui astfel de sprijin, apare dificultatea autosusținerii prin vânzări. Pentru a crește vânzările din magazin, e nevoie de strategii și campanii de marketing foarte bine puse la punct, însă dacă te concentrezi prea mult pe asta, riști să aluneci în zona de vânzări, să promovezi consumerismul și să îți pierzi impactul, or misiunea AER se află la polul opus.
Cum putem deveni sustenabili fără să ne pierdem impactul și fără să aplicăm niște strategii de vânzări care te fac să cumperi mai mult și te duc în zona de consumerism?
AER urmărește să aducă în viețile oamenilor un tip de lux reflectat foarte bine în sloganul Back to basics. E vorba despre luxul simplității, recuperarea unor obiceiuri familiare bunicilor noștri, alături de bucuria de a face lucruri cu propriile mâini, de a folosi niște substanțe simple atunci când facem curățenie, de a face liste de cumpărături sau de a fi mai economi. Toate acestea se leagă, de fapt, de cultivarea relației om-natură. Atunci când ești conectat la ritmurile naturii, internalizezi ciclicitatea acesteia și trăiești în armonie cu ea, nu poți să îi mai faci rău și ajungi să ai o viziune mai profundă asupra lucrurilor care te înconjoară.
Schimbările importante trebuie să aibă loc mai întâi în interiorul nostru. E necesar să trecem printr-un proces de autocunoștere pentru a vedea care sunt valorile noastre și a ne descoperi superputerile, cum le numește Ioana. Odată ce devii conștient de acestea, totul va veni de la sine, iar acțiunile tale vor avea puterea de a face cu adevărat o diferență.
Ajungi să îți faci un circuit al lucrurilor – dacă ești nevoit să cumperi ceva în plastic, deja te gândești cum vei refolosi ambalajul respectiv. Chiar și când faci un duș, dacă simți că stai prea mult și te simți vinovat, atunci e clar că schimbarea s-a produs în capul tău.
Cred foarte mult în puterea individului și a dezvoltării de jos în sus. Dacă noi, cât mai mulți oameni, ne schimbăm comportamentul, atunci putem influența foarte multe.
Ioana Cerescu
Text redactat de: Ștefania Ureche. Are 26 de ani și este din Iași. A făcut licența în Literatură universală și comparată-Limba engleză, urmată de un master în Relații publice și publicitate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este content writer și copywriter freelancer, zonele sale de interes intersectând arta, cultura, spiritualitatea și ecologia. Își creează constant contexte pentru a rămâne aproape de manifestarea liberă a spiritului prin actorie, dans, călătorit și citit.
Poate fi găsită la https://www.instagram.com/stefaniaureche/
Fotografii: Beatrice Drăgușanu are 24 de ani și este din Piatra Neamț. A studiat Publicitate la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în prezent, este fotograf și videograf freelancer. Ea își găsește inspirația acolo unde cei mai mulți oameni nu văd nimic și curiozitatea o face să meargă mai departe pentru a documenta lucrurile care o intrigă. Când nu dezbate chestiuni filosofice, citește, face drumeții, merge cu bicicleta sau călătorește.
Poate fi găsită la https://www.instagram.com/beatrice_dragusanu/ https://cherrydeck.com/profile/beatrice_dragusanu
Acest material este rezultatul muncii creatorilor de povești vizuale narative care au participat la „Atelier de fotojurnalism. La intersecția dintre Schimbări climatice, Hrană și Drepturile Omului”, facilitat de Ioana Moldovan și organizat de asociația Mai bine, din Iași.
